coşcov

coşcov
CÓŞCOV, -Ă, coşcovi, -e, adj., s.f. 1. adj. (Despre pereţi) Coşcovit. 2. s.f. (reg.) Loc gol, mai ales în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund şi unde trăiesc peştii şi racii. 3. s.f. Nămol vegetal amestecat cu bucăţi de rădăcini de stuf şi papură, care formează uneori mici insule plutitoare la suprafaţa apelor; cocioc. – cf. rus. k o č k o v a t y j "cu ridicături, deluros, bolovănos".
Trimis de ionel_bufu, 14.07.2006. Sursa: DEX '98

CÓŞCOV adj. v. burduşit, cojit, coşcovit, scorojit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cóşcov adj. m., pl. cóşcovi; f. sg. cóşcovă, pl. cóşcove
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CÓŞCOV coşcovă (coşcovi, coşcove) (despre pereţi) Care are tencuială cojită; cu tencuiala cojită. /cf. rus. koţkovaty
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

cóşcov (-vă), adj. – 1. Gol, scobit, golit. – 2. Bombat, curbat. – 3. Găurit, ciuruit. – 4. Deformat, denivelat. tc. koş kof "complet golit" (Iogu, GS, VI, 338), cf. coşcogea. După Löwe 92, în legătură cu sl. koža "coajă", prin intermediul unei forme ipotetice *koždavŭ; după DAR (şi Cihac, II, 75), din aceeaşi familie cu rus. kočkovatyi "deformat"; cf. bg. kaškav "moale, flasc." – Der. coşcovă, s.f. (băşică; scobitură; denivelare de teren, groapă, gaură; mîl, nămol); coşcană, s.f. (rădăcini şi tulpini de trestie ce rămîn pe teren); coşcă, s.f. (coajă, carapace); coşcoavă, s.f. (ascunzătoare sub apă, în care trăiesc de obicei peştii sau racii); coşcovi, vb. refl. (a se goli; a se scoroji); coşcoveală, s.f. (acţiunea de a se coşcovi); coşcovitură, s.f. (deformare).
Trimis de blaurb, 05.06.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • coşcovi — COŞCOVÍ, pers. 3. coşcoveşte, vb. IV. refl. (Despre tencuiala sau varul de pe pereţi, despre furnirul de pe mobilă etc.) A se ridica, a se dezlipi şi a se plesni din cauza căldurii, a umezelii etc., a se coji, a se scoroji. – Din coşcov. Trimis… …   Dicționar Român

  • cojit — COJÍT, Ă, cojiţi, te, adj. 1. (Despre legume, fructe etc.) Care a fost curăţat de coajă. 2. (Despre piele) de pe care s au luat sau au căzut coji; descuamat. 3. (Despre pereţi şi despre varul sau tencuiala de pe pereţi) Degradat (la suprafaţă)… …   Dicționar Român

  • coşcoveală — COŞCOVEÁLĂ, coşcoveli, s.f. Parte cojită (dintr un perete); coşcovitură. – Coşcovi + suf. eală. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COŞCOVEÁLĂ s. cojeală, coşcovitură, scorojeală, scorojitură. (coşcoveală de pe un perete.) Trimis de …   Dicționar Român

  • coşcovit — COŞCOVÍT, Ă, coşcoviţi, te, adj. (Despre pereţi, tencuieli, mobilă etc.) Cojit, scorojit. – v. coşcovi. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  COŞCOVÍT adj. burduşit, cojit, scorojit, (pop. şi fam.) scofâlcit, (Mold. şi Bucov.) coşcov …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”