coteli

coteli: COTELÍ vb. IV v. cotili.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

cotelí, cotelésc, vb. IV (reg.) 1. a căuta cu de-amănuntul; a scotoci, a scobeli, a cotrobăi, a coleşi. 2. a umbla prin casă după treburi. 3. a linge farfuriile, a linchi din oale. 4. a fura. 5. a încerca vasele de lut dacă sunt bune. 6. a coti. 7. (refl.) a se rostogoli.

Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DAR

Игры ⚽ Нужна курсовая?

cot — CÓT, (I 1) coate şi (I 2, 3, 4) coturi, s.n., (II) coţi, s.m. I. s.n. 1. (anat.; la om) Partea exterioară a articulaţiei dintre humerus şi cubitus, care uneşte braţul cu antebraţul. ♢ loc. adv. Cot la cot = alături; împreună. ♢ expr. A da din… … Dicționar Român
cotei — COTÉI, cotei, s.m. Câine de talie mică, cu picioarele scurte. – Din sl. kotelĩ. Trimis de ionel bufu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 Cotei ≠ dulău Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime cotéi (câine) s. m., pl. cotéi, art. cotéii … Dicționar Român
cotili — COTILÍ, cotilesc, vb. IV. intranz. (reg.) A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de amănuntul; a cotrobăi, a scotoci. [var.: cotelí vb. IV] – Din scr. kotiljati (se). Trimis de ionel bufu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias