cornet

cornet
CORNÉT2, corneţi, s.m. (înv.) Ofiţer inferior de cavalerie; stegar de cavalerie; portdrapel. – Din rus. kornet.
Trimis de IoanSoleriu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98

CORNÉT1, cornete, s.n. 1. Bucată de hârtie răsucită în formă de con, în care se împachetează diferite mărfuri. ♦ Conţinutul unui astfel de ambalaj. 2. (În sintagma) Cornet acustic = instrument acustic în formă de pâlnie, care intensifică vibraţiile sonore şi de care se servesc persoanele cu auzul slab; pavilion (4). 3. Instrument muzical de suflat, din alamă, asemănător cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici decât aceasta şi cu un registru mai înalt. 4. (În sintagma) Cornet nazal = fiecare dintre cele şase lame osoase în formă de cornet1 (1), situate pe pereţii laterali ai celor două nări. 5. Produs de patiserie asemănător cu vafela de napolitană sau de tort, în formă de con (retezat), în care se pune îngheţată, frişcă, cremă etc. – Din fr. cornet.
Trimis de IoanSoleriu, 08.05.2004. Sursa: DEX '98

CORNÉT3, corneturi, s.n. Loc unde cresc corni2. – Corn2 + suf. -et.
Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98

CORNÉT s. 1. fişic, (Transilv.) toc. (Un cornet de bomboane.) 2. cornet acustic = pavilion.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cornét (persoană, plantă) s. m., pl. cornéţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

cornét (recipient, instrument) s. n., pl. cornéte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

cornét (pădure, deal, steag de cavalerie) s. n., pl. cornéturi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CORNÉT1 cornete n. 1) Pachet de hârtie în formă de corn; fişic. 2): cornet acustic aparat în formă de pavilion, destinat să amplifice sunetele, folosit de persoanele cu auzul slab. 3): cornet nazal ansamblu de şase lame osoase care sunt situate pe pereţii laterali ai foselor nazale. 4) Instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu trompeta, dar de dimensiuni mai mici, cu registru intermediar între cel al cornului şi cel al trompetei. 5) Produs de patiserie cu cremă, în formă de corn. /<fr. cornet
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CORNÉ//T2 cornetţi m. înv. 1) Ofiţer inferior de cavalerie. 2) Portdrapel de cavalerie. /<rus. kornet
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CORNÉT s.n. 1. Bucată de hârtie răsucită în formă de pâlnie, în care se împachetează bomboane, seminţe etc.; conţinutul unui astfel de pachet. 2. Cornet acustic = dispozitiv în formă de pâlnie, care amplifică vibraţiile sonore, folosit de persoanele cu auzul slab; cornet cu pistoane = instrument muzical de suflat din alamă, asemănător cu trompeta, dar prevăzut cu pistoane în loc de ventile; trompetă de dimensiuni reduse şi mai sensibilă folosită în jazul modern. 3. (anat.) Cornet nazal = fiecare dintre cele şase lame osoase de forma unui cornet (1), situate câte trei în fiecare nară. 4. (geol.) Martor de eroziune aproape conic, care se ridică deasupra unei suprafeţe de eroziune netede sau puţin ondulate. [pl. -te, -turi. / < fr. cornet, cf. it. cornetto].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN

cornét2, cornéturi, s.n. (înv.) stindardul unui escadron de cavalerie.
Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR

CORNÉT s. n. 1. bucată de hârtie răsucită în formă de pâlnie, în care se împachetează bomboane, seminţe etc. 2. cornet acustic = dispozitiv în formă de pâlnie care amplifică vibraţiile sonore, folosit de persoane ce au auzul slab; cornet cu piston = instrument de suflat din alamă, asemănător trompetei, dar cu diapazon mai acut, cu pistoane în loc de ventile, folosit în orchestre de muzică uşoară şi de jaz. 3. cornet nazal = fiecare dintre cele şase lame osoase de forma unui cornet (1), situate câte trei în fiecare nară. 4. (geol.) martor de eroziune aproape conic, deasupra unei suprafeţe de eroziune netede sau puţin ondulate. (< fr. cornet)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cornet — [ kɔrnɛ ] n. m. • XIIIe; dimin. de corne 1 ♦ Vx Petit cor ou petite trompe. Cornet de vacher. (1836) Mod. Cornet à pistons : instrument analogue à la trompette, mais plus court (⇒ bugle) . Jouer du cornet. Par méton. Personne qui joue du cornet.… …   Encyclopédie Universelle

  • cornet — CORNET. s. m. Petit cor, ou petite trompe. Grand cornet. Petit cornet. Cornet d argent, etc. Cornet de postillon. Cornet de vacher. f♛/b] On appelle Cornet à bouquin, Une espèce de flûte courbée, qui est faite ordinairement de corne. Jouer du… …   Dictionnaire de l'Académie Française 1798

  • cornet — Cornet. s. m. Petit cor, ou petite trompe. Grand cornet. petit cornet. cornet d argent. il porte dans ses armes trois cornets &c. cornet de postillon. cornet de Vacher. Cornet à bouquin, C est une espece de fluste courbée, faite ordinairement de… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Cornet — ist der Familienname folgender Personen: Alizé Cornet (* 1990), französische Tennisspielerin Cayetano Cornet (* 1963), spanischer Leichtathlet Franziska Cornet (1808–1870), deutsche Opernsängerin George Cornet (1877–1952), englischer… …   Deutsch Wikipedia

  • cornet — Cornet, ou trompe, Cornu. Un cornet à vachiers et porchers, dequoy mesme on usoit en la guerre, Buccina. Un cornet qui ne rend point grand son, Surda buccina. Cornet à encre, Atramentarium. Un cornet de papier, comme d apothicaires, Cuculus,… …   Thresor de la langue françoyse

  • Cornet — Cor net (k?r n?t), n. [F. cornet, m. (for senses 1 & 2), cornette, f. & m. (for senses 3 & 4), dim. of corne horn, L. cornu. See {Horn}.] 1. (Mus.) (a) An obsolete rude reed instrument (Ger. Zinken), of the oboe family. (b) A brass instrument,… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Cornet [2] — Cornet (Cornetto, ital.), Orgelstimme, die den Zinken nachahmt. Cornet à piston, kleine, mensurirte Trompete mit 2–3 Ventilen, von den Franzosen für hochgelegene Melodien in der Blechmusik angewendet …   Herders Conversations-Lexikon

  • cornet — c.1400, from O.Fr. cornet (14c.) a small horn, dim. of corn a horn, from L. cornu horn (see HORN (Cf. horn)) …   Etymology dictionary

  • Cornet [1] — Cornet (fr., spr. Kornäh), 1) (v. lat., Cornu, Flügel, also Flügeloffizier), der jüngste Offizier einer Schwadron, der früher die Standarte trug; die Bezeichnung war früher allgemein, ist jetzt aber nur noch in wenig Armeen gebräuchlich; 2)… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Cornet [2] — Cornet, 1) Julius, geb. 1797 zu St. Candido in Tyrol, wollte erst in Wien die Rechte studiren; betrat 1817 in Baden im Johann von Paris die Bühne u. wurde für die italienische u. deutsche [449] Oper in Wien engagirt; 1819 ging er nach Grätz,… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Cornet — (franz., spr. nä), s. Kornett …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”