- corelare
- coreláre s. f., g.-d. art. corelării; pl. corelăriTrimis de siveco, 10.08.2007. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
adaptare — ADAPTÁRE, adaptări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) adapta şi rezultatul ei; (concr.) lucru modificat, ajustat; adaptaţie. 2. (biol.) Proces de modificare a organismelor vii, în urma căruia rezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor … Dicționar Român
decorelare — DECORELÁRE s. f. (tehn.) reducere a dependenţei statistice dintre elementele unui semnal, pentru a obţine o sporire a informaţiei (‹ de + corelare) Trimis de raduborza, 23.11.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român