corecliză

CORECLÍZĂ, coreclize, s.f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. – Din fr. coréclise.

Trimis de IoanSoleriu, 17.05.2004. Sursa: DEX '98



coreclíză s. f. (sil. -cli-), g.-d. art. coreclízei; pl. coreclíze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CORECLÍZĂ s.f. Ocluziune, închidere patologică a pupilei. [< fr. coréclise, cf. fr. kore – pupilă, kleiein – a închide].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2006. Sursa: DN



CORECLÍZĂ s. f. ocluziune, închidere patologică a pupilei. (< fr. coréclise)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN