copiativ

copiatív adj. m., pl. copiatívi (sil. -pi-a-); f. sg. copiatívă, pl. copiatíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COPIATÍV, -Ă adj. Hârtie copiativă = plombagină. [pron. -pi-a-. / < it. copiativo].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN



COPIATÍV, -Ă adv. care serveşte pentru transcriere, pentru copii; copiator (I). o hârtie copiativă = plombagină. (< it. copiativo)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN