- coperământ
- coperămấnt, coperămínte, s.n. (înv.) 1. înveliş, acoperământ. 2. colibă, cort. 3. coperiş, casă. 4. capac. 5. loc de adăpost, azil; protecţie, ocrotire.Trimis de blaurb, 23.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
coperământ
Look at other dictionaries:
acoperământ — ACOPERĂMẤNT, acoperăminte, s.n. Ceea ce serveşte la acoperit; (în special) acoperiş. [var.: acoperemấnt s.n.] – Acoperi + suf. ământ (după coperământ). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACOPERĂMÂNT s. 1. v. acoperiş. 2. (bis.) ( … Dicționar Român
