contrapropunere

CONTRAPROPÚNERE, contrapropuneri, s.f. Propunere opusă altei propuneri. – Contra¹ + propunere (după fr. contreproposition).

Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



contrapropúnere s. f. (sil. -pro-) → propunere

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



CONTRAPROPÚNERE s.f. Propunere făcută în opoziţie cu altă propunere. [< contra- + propunere, după fr. contre-proposition].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



CONTRAPROPÚNERE s. f. propunere în opoziţie cu alta. (după fr. contre-proposition)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN