contrabandă

CONTRABÁNDĂ, contrabande, s.f. Trecere clandestină peste graniţă a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; p. ext. marfă adusă sau sustrasă în acest mod. ♢ loc. adj. De contrabandă = (despre mărfuri) trecut sau destinat a fi trecut peste graniţă în mod clandestin; fig. rezultat prin înşelătorie, fără valoare, fals. ♢ loc. adv. Prin contrabandă = în mod ilegal, clandestin, pe ascuns. – Din fr. contrebande.

Trimis de Joseph, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



contrabándă s. f., g.-d. art. contrabándei; pl. contrabánde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONTRABÁND//Ă contrabandăe f. 1) Trecere clandestină a unor mărfuri peste graniţă. ♢ Prin contrabandă pe ascuns; în mod ilegal. 2) Marfă trecută peste graniţa unui stat în acest fel. /<fr. con-trebande

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CONTRABÁNDĂ s.f. Trecerea clandestină peste graniţă a unor mărfuri, a unor valori ori a altor obiecte prohibite sau sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfă astfel transportată. ♢ De contrabandă = trecut sau care urmează a fi trecut peste graniţă în mod clandestin; (fig.) rezultat dintr-un fals fără valoare; prin contrabandă = pe ascuns. [cf. engl. contraband, it. contrabbando, fr. contrebande].

Trimis de LauraGellner, 15.04.2006. Sursa: DN



CONTRABANDĂ s. f. trecere clandestină peste graniţă a unor obiecte, mărfuri sau valori prohibite ori sustrase de la plata taxelor vamale; (p. ext.) marfa transportată. o prin contrabandă = pe ascuns. (< fr. contrebande)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN