contra

CÓNTRA², prep., adv. I. prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ♢ loc. adv. Din contra (sau contră) = dimpotrivă. 2. În schimbul altei valori. II. adv. Împotrivă; cu totul altfel. – Din fr. contre, lat., it. contra.

Trimis de IoanSoleriu, 24.09.2007. Sursa: DEX '98



CONTRÁ³, contrez, vb. I. tranz. 1. A contrazice. 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. 3. (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă. – Din fr. contrer.

Trimis de IoanSoleriu, 29.04.2004. Sursa: DEX '98



CONTRA¹- Element de compunere cu sensul "împotriva", "opus", care serveşte la formarea unor substantive, a unor adjective sau a unor verbe. – Din fr. contre-, lat., it. contra.

Trimis de IoanSoleriu, 29.04.2004. Sursa: DEX '98



Contra ≠ pentru, pro

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



CÓNTRA prep., adv. 1. prep. asupra, împotriva, (înv.) către, despre, spre. (Porneşte contra duşmanilor.) 2. prep. împotriva, pentru. (Medicament contra hepatitei.) 3. prep. contrar, împotriva. (contra părerii cuvenite.) 4. adv. împotrivă, (înv. şi reg.), potrivă. (Votează contra.) 5. prep. pentru. (Îţi dau cincizeci de lei contra un timbru.)

Trimis de siveco, 26.06.2007. Sursa: Sinonime



CONTRÁ vb. v. contrazice.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



cóntra prep., adv.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



contrá vb., ind. prez. 1 sg. contréz, 3 sg. şi pl. contreáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CÓNTRA¹ prep. 1) (exprimă un raport opoziţional) Împotriva; asupra. Luptători contra fascismului. Merge contra vântului. 2) (exprimă un raport de substituţie) În schimbul. Se alimentează contra plată. /<fr. contre, lat., it. contra

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CÓNTRA² adv. Împotrivă; cu totul altfel. /<fr. contre, lat., it. contra

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A CONTR//Á contraéz 1. tranz. 1) (persoane) A întrerupe, exprimând o opinie contrară; a contrazice. 2) sport (adversari) A supune unei contre. 2. intranz. (la bridge) A se opune, cerând o amendă dublă. /<fr. contrer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE CONTR//Á mă contraéz intranz. (despre adepţii unor opinii, teze etc.) A discuta în contradictoriu (cu cineva); a se contrazice. /<fr. contrer

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CÓNTRA prep. 1. Împotriva (cuiva sau a ceva). ♢ Din contra = dimpotrivă. 2. În schimbul (altei valori). // adv. Împotriva cuiva; cu totul altfel. // Element prim de compunere savantă care înseamnă "opus", "împotriva". [< lat., it. contra, cf. fr. contre-].

Trimis de LauraGellner, 15.04.2006. Sursa: DN



CONTRÁ vb. I. tr. 1. A contrazice. 2. (La box, scrimă, lupte, judo) A da o contră. ♦ (La bridge) A se opune, a cere o amendă dublă. [< fr. contrer].

Trimis de LauraGellner, 15.04.2006. Sursa: DN



cóntra prep., adv. – Împotrivă. – Mr. contra, contră. lat. contra (sec. XIX); în mr., din it. A ajuns aproape popular, mai ales în expresia curentă în contra sau a face contra "a se opune, a se împotrivi". A intrat în compunerea a numeroşi termeni neol., ca contraatac, contrabalansa, contrabaterie, etc. În anumite cazuri se combină şi cu cuvinte autentic rom., cf. contragreutate, s.f., după fr. contrepoids; contraotravă, s.f., ca fr. contrepoison, etc. Este dublet al lui condra, interj., termen al jucătorilor de cărţi, din ngr. ϰόντρα (Graur, BL, VI, 142; Gáldi 167), şi al lui condră, s.f. (Mold., ceartă, gîlceavă), de aceeaşi origine. – Der. condra, vb. refl. (Mold., a se certa); contra, vb. (la jocul de bridge, a face contra), din fr. contrer; încontra, vb. (pop., a înfrunta, a se opune).

Trimis de blaurb, 25.05.2007. Sursa: DER



CONTRA¹- pref. "opus" (spaţial şi temporal), "împotrivă"; "din nou"; "neconform"; "inferior ierarhic". (< fr. contra-, cf. lat. contra)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



CÓNTRA² I. prep. 1. împotriva (cuiva sau a ceva). o din contra = dimpotrivă. 2. în schimbul (altei valori). II. adv. împotriva cuiva; cu totul altfel. (< lat. contra, fr. contre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



CONTRÁ³ vb. tr. 1. a contrazice, a riposta. 2. (box, scrimă, lupte, judo) a da o contră. ♢ (bridge) a se opune, a cere o amendă dublă. (< fr. contrer)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN