contencios

contencios
CONTENCIÓS, -OÁSĂ, contencioşi, -oase, s.n., adj. 1. s.n. (În unele state) Serviciu pe lângă o instituţie publică sau o întreprindere particulară, însărcinat cu apărarea drepturilor şi intereselor instituţiei respective la încheierea de acte juridice sau în faţa organelor de jurisdicţie. ♢ Contencios administrativ = a) organ de jurisdicţie care se ocupă cu rezolvarea litigiilor dintre stat şi persoanele fizice; b) ansamblu de norme după care se rezolvă litigiile de către acest organ. 2. adj. (În sintagma) Procedură contencioasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicţie a unui conflict de interese. – Din lat. contentiosus (după fr. contentieux).
Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

contenciós adj. m. (sil. -ci-os), pl. contencióşi; f. sg. contencioásă, pl. contencioáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

contenciós s. n. (sil. -ci-os), pl. contencioáse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONTENCIÓS, -OÁSĂ s.n. (Ieşit din uz) Serviciu al unei instituţii publice sau particulare, care se ocupă de problemele juridice ale instituţiei respective. // adj. (jur.) Procedură contencioasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicţie a unui conflict de interese. [pron. -ci-os. / < lat. contentiosus, după fr. contentieux].
Trimis de LauraGellner, 15.04.2006. Sursa: DN

CONTENCIÓS, -OÁSĂ I. s. n. (în unele state) serviciu de avocaţi în cadrul unor organe ale puterii de stat, al unor întreprinderi sau instituţii, care apără drepturile şi interesele juridice ale acestora. o contencios administrativ = a) organ de jurisdicţie care rezolvă litigiile dintre stat şi persoanele fizice; b) ansamblu de forme după care se rezolvă asemenea litigii. II. adj. 1. care este contestat, discutabil; litigios. 2. (jur.) procedură õasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicţie a unui conflict de interese. (după lat. contentiosus, fr. contentieux)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • contenciós — con|ten|ci|ós Mot Agut Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • contenciós — I. adj. m. (sil. ci os), pl. contencióşi; f. sg. contencioásã, pl. contencioáse II. s. n. (sil. ci os), pl. contencioáse …   Romanian orthography

  • divan — DIVÁN, divane, s.n. I. Canapea fără spătar, pe care se poate şedea sau dormi. II. 1. (În Imperiul Otoman) Consiliu cu atribuţii politice, administrative şi juridice, alcătuit din cei mai înalţi demnitari; (în ţările româneşti) sfat domnesc. ♢… …   Dicționar Român

  • contentious — [kən ten′shəs] adj. [ME contencios < L contentiosus: see CONTENTION] 1. always ready to argue; quarrelsome 2. of or marked by contention 3. provoking or likely to provoke controversy [a contentious proposal] SYN. BELLIGERENT contentiously adv …   English World dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”