- constricţie
- CONSTRÍCŢIE, constricţii, s.f. Reducere a dimensiunilor unui organ cavitar, a unui vas sanguin, a unui sfincter ca urmare a contracţiei muşchilor constrictori. [var.: constricţiúne s.f.] – Din fr. constriction, lat. constrictio, -onis.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98constrícţie s. f. (sil. -ţi-e), art. constrícţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. constrícţiei; pl. constrícţii, art. constrícţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONSTRÍCŢI//E constricţiei f. fiziol. Fenomen de îngustare a unei formaţiuni anatomice ca urmare a contracţiei muşchilor constrictori. constricţie vasculară. constricţie maxilară. [art. constricţia; G.-D. constricţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. constric-tion, lat. constrictio, constricţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONSTRÍCŢIE s.f. v. constricţiune.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNCONSTRÍCŢIE s. f. strângere, strangulare, îngustare (printr-o presiune circulată). ♢ mişcare de apropiere a pereţilor canalului fonator, prin care suflul de aer expirat produce un zgomot caracteristic. (< fr. constriction, lat. constrictio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.