consistoriu

consistoriu
CONSISTORIU, consistorii, s.n. 1. Adunare de cardinali convocată de papă. 2. Adunare de pastori sau de rabini. 3. Organ administrativ şi disciplinar în conducerea unor biserici. – Din lat. consistorium, fr. consistoire.
Trimis de MihaelaStan, 26.06.2003. Sursa: DEX '98

CONSISTÓRIU s. (bis.) (înv.) ordinariat. (Un consistoriu catolic.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

consistóriu s. n. [-riu pron. -rĩu], art. consistóriul; pl. consistórii, art. consistóriile (sil. -ri-i-)
Trimis de siveco, 18.12.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSISTÓRI//U consistoriui n. 1) Organ administrativ şi disciplinar în conducerea unor biserici. 2) Adunare de cardinali, convocată de Papa de la Roma. [Sil. -to-riu] /<lat. consistorium, fr. consistoire
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONSISTÓRIU s.n. 1. Consiliu al împăraţilor romani. ♦ Loc unde se ţinea acest consiliu. 2. Instanţă judecătorească ecleziastică. ♦ Consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ♦ Adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. [pron. -riu. / < lat. consistorium – adunare, cf. fr. consistoire, germ. Konsistorium, it. consistorio].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CONSISTÓRIU s. n. 1. consiliu al împăraţilor romani. ♢ locul unde se ţinea. 2. instanţă judecătorească ecleziastică. ♢ consiliu al cardinalilor, prezidat de papă. ♢ adunare care conduce treburile religioase ale unui cult, ale unei confesiuni etc. (< lat. consistorium, fr. consistoire)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • consistóriu — s. n. [ riu pron. rìu], art. consistóriul; pl. consistórii, art. consistóriile (sil. ri i ) …   Romanian orthography

  • consistorial — CONSISTORIÁL, Ă, consistoriali, e, adj. De consistoriu, al consistoriului. [pr.: ri al] – Din fr. consistorial. Trimis de dante, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  consistoriál adj. m. (sil. ri al), pl. consistoriáli; f …   Dicționar Român

  • ordinariat — ORDINARIÁT, ordinariate, s.n. (înv.) Organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu. – Din lat. ordinariatus, fr. ordinariat. Trimis de ionel bufu, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  ORDINARIÁT s. v. consistoriu. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • concistoro — con·ci·stò·ro s.m. TS eccl. 1. solenne assemblea di cardinali convocata dal papa per discutere e definire importanti questioni religiose | luogo in cui si tiene tale assemblea: entrare nel concistoro 2. nella Chiesa luterana e in quella… …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”