- conservare
- CONSERVÁRE, conservări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) conserva şi rezultatul ei. ♢ Instinct de conservare = instinct de apărare pe care îl manifestă omul şi animalele în scopul menţinerii fiinţei proprii. 2. Tratament la care sunt supuse unele produse perisabile pentru a le feri de alterare (uscare, sterilizare, congelare, refrigerare etc.). v. conserva.Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX '98CONSERVÁRE s. 1. păstrare. (conservare legumelor pentru iarnă.) 2. v. păstrare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeconserváre s. f., g.-d. art. conservării; pl. conservăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONSERV//ÁRE conservareări f. v. A CONSERVA. ♢ Instinct de conservare instinct de apărare pe care îl manifestă omul şi animalele în scopul menţinerii fiinţei proprii. /v. a conservaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONSERVÁRE s.f. Acţiunea de a conserva; conservaţiune. ♢ Instinct de conservare = instinct de apărare la om şi la animale, care are ca scop menţinerea fiinţei proprii. [< conserva].Trimis de LauraGellner, 03.11.2008. Sursa: DNCONSERVÁRE s. f. 1. acţiunea de a conserva. o instinct de conservare = instinct de apărare la om şi la animale, care are ca scop menţinerea fiinţei proprii. 2. tratament la care sunt supune unele produse perisabile spre a nu se altera. (< conserva)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.