configurativ

CONFIGURATÍV, -Ă, configurativi, -e, adj. De configuraţie; configuraţional. – Din fr. configuratif, engl. configurative.

Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX '98



configuratív adj. m., pl. configuratívi; f. sg. configuratívă, pl. configuratíve

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONFIGURATÍV, -Ă adj. Referitor la configuraţie; configuraţional. [cf. fr. configuratif, it. configurativo].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN



CONFIGURATÍV, -Ă adj. referitor la configuraţie; configuraţional. (< fr. configuratif, engl. configurative)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN