condotier

CONDOTIÉR, condotieri, s.m. (înv.) Căpetenie de mercenari, care se angaja în serviciul unui oraş, al unui principe sau al papii, în Italia. [pr.: -ti-er] – Din it. condottiere.

Trimis de ana_zecheru, 15.05.2003. Sursa: DEX '98



condotiér s. m. (sil. -ti-er), pl. condotiéri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CONDOTIÉR s.m. 1. Căpitan, comandant de mercenari în Italia în sec. XIV-XV în slujba principilor, a papilor sau a oraşelor. 2. (fig.) Om venal, gata a se pune în slujba oricărei cauze. [pron. -ti-er. / < it. condottiere].

Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN



CONDOTIÉR s. m. 1. comandant de mercenari în slujba principilor, a papilor sau a oraşelor din Italia medievală. 2. (fig.) om venal, gata a se pune în slujba oricărei cauze. (< it. condottiere)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN