condac

CONDÁC¹, condace, s.n. Cântec bisericesc scurt prin care se aduc laude unui sfânt sau se arată însemnătatea unei sărbători. – Din sl. kondakŭ.

Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX '98



CONDÁC², condace, s.n. Braţ de ferăstrău cu ramă, folosit pentru tăierea lemnului. [pl. şi: condacuri] – et. nec.

Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX '98



CONDÁC s. v. braţ, crac, margine, mână, mâner, pat, pervaz, spetează.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



condác (cântec bisericesc) s. n., pl. condáce

Trimis de siveco, 18.12.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



condác (braţ de ferăstrău, patul puştii) s. n., pl. condáce/condácuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



condác (-ce), s.m. – Imn, cînt bisericesc. – Mr. cundache. ngr. ϰοντάϰιον, de la ϰόντος "scurt", în parte prin intermediul sl. kondakŭ (Vasmer, gr., 81). sec. XVII.

Trimis de blaurb, 22.05.2007. Sursa: DER



condác (-ce), s.n. – 1. Patul puştii. – 2. Braţ. tc. kondak, ngr. ϰοντάϰι (Cihac, II, 568; Meyer 197; Şeineanu, II, 145).

Trimis de blaurb, 22.05.2007. Sursa: DER