compulsiune

compulsiune
compulsiúne s. f., g.-d. art. compulsiúnii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMPULSIÚNE s. f. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acţiona sub efectul unei forţe interne obsesionale, ameninţat de angoasă, de culpabilitate. (<fr. compulsion)
Trimis de Anonim, 02.12.2005. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • compulsiv — compulsív adj. m., pl. compulsívi; f. sg. compulsívă, pl. compulsíve Trimis de siveco, 04.06.2008. Sursa: Dicţionar ortografic  COMPULSÍV, Ă adj. referitor la compulsiune. (<fr. compulsif) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”