component

component
COMPONÉNT, -Ă, componenţi, -te, adj., subst. 1. adj. Care intră ca parte într-un întreg; alcătuitor. ♦ (Substantivat, f.) Element component (1). 2. s.n. (chim.) Fiecare dintre substanţele sau speciile moleculare ale unui sistem fizico-chimic. 3. s.f. (fiz.) Fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector şi ale căror efecte însumate sunt echivalente cu efectul vectorului dat. 4. s.n. pl. (electron.; în sintagmele) Componente active = denumire generică pentru diode, tranzistoare, circuite integrate. Componente pasive = denumire generică pentru rezistoare, capacitoare etc. – Din germ. Komponente, it. componente.
Trimis de LauraGellner, 14.07.2006. Sursa: DEX '98

COMPONÉNT adj., s. 1. adj. alcătuitor, constituent, constitutiv, formativ, (rar) structural, (înv.) compozant, compunător. (Elementele component ale unui ansamblu.) 2. s. (SPORT) titular. (component al echipei de volei.)
Trimis de siveco, 20.03.2007. Sursa: Sinonime

componént adj. m., s. m., pl. componénţi; f. sg. componéntă, pl. componénte
Trimis de siveco, 14.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

componént (chim.) s. n., pl. componénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMPONÉN//T1 componenttă (componentţi, componentte) Care intră în compoziţia unui ansamblu; aflat în compoziţia unui corp. Parte componenttă. Element component. Forţă componenttă. /<germ. Komponente, it. componente
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMPONÉN//T2 componentţi m. 1) Element din structura unui corp. 2) Substanţă care face parte dintr-un compus chimic. 3) Element integrat dintr-un sistem tehnic. /<germ. Komponente, it. componente
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

COMPONÉNT, -Ă adj. (adesea s.) Care intră ca parte într-un întreg, într-o compoziţie etc. ♢ Corpuri componente = corpuri care, combinându-se, dau un corp compus; (fiz.) forţe componente (şi s.f.) = forţe care produc asupra unui corp acelaşi efect ca o singură forţă, numită rezultantă. // s.f. (mat.) Proiecţie a unui vector pe una din axele sau pe unul din planurile unui sistem de coordonate. [cf. lat. componentes, germ. Komponente, it. componente].
Trimis de LauraGellner, 14.07.2006. Sursa: DN

COMPONÉNT, -Ă I. adj. (şi s.) care intră ca parte într-un întreg; constituent, constitutiv. II. s. f. (fiz.) fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector. III. s. n. fiecare dintre substanţele sau speciile moleculare care alcătuiesc un sistem fizico-chimic. (< germ. Komponente, it. componente)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?
Synonyms:
, , , , , ,


Look at other dictionaries:

  • Component — may refer to: Usage Component may refer to: System components, the constituents of a system Electronic components, the constituents of electronic circuits Component ingredient, the main ingredient in a dish Component video, a type of analog video …   Wikipedia

  • component — com‧po‧nent [kəmˈpəʊnənt ǁ ˈpoʊ ] noun [countable] 1. one part of something: component of • Gas will continue to be a major component of the country s energy supply mix. • The main component of any school s budget will be the cost of staff. • The …   Financial and business terms

  • component — I noun aspect, basic substance, complement, component part, constituent, constituent part, content, division, element, elementary unit, factor, feature, fragment, fundamental part, ingredient, installment, integral part, item, material part, one… …   Law dictionary

  • Component — Com*po nent (k[o^]m*p[=o] nent), a. [L. componens, p. pr. of componere. See {Compound}, v. t.] Serving, or helping, to form; composing; constituting; constituent. [1913 Webster] The component parts of natural bodies. Sir I. Newton. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Component — Com*po nent, n. A constituent part; an ingredient. [1913 Webster] {Component of force} (Mech.), a force which, acting conjointly with one or more forces, produces the effect of a single force or resultant; one of a number of forces into which a… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • component — [adj] constituent basic, composing, elemental, fundamental, inherent, integral, intrinsic, part and parcel of*, part of; concepts 546,567 component [n] part, element constituent, factor, fixings, ingredient, item, making, makings, peripheral,… …   New thesaurus

  • Component — Component. См. Компонент. (Источник: «Металлы и сплавы. Справочник.» Под редакцией Ю.П. Солнцева; НПО Профессионал , НПО Мир и семья ; Санкт Петербург, 2003 г.) …   Словарь металлургических терминов

  • component — 1640s, constitutional element (earlier one of a group of persons, 1560s), from L. componentem (nom. componens), prp. of componere to put together (see COMPOSITE (Cf. composite)). As an adj., from 1660s …   Etymology dictionary

  • component — constituent, ingredient, *element, factor Analogous words: member, *part, detail, portion, piece: *item, particular Antonyms: composite: complex Contrasted words: *mixture, compound, blend, admixture, amalgam …   New Dictionary of Synonyms

  • component — ► NOUN ▪ a part or element of a larger whole. ► ADJECTIVE ▪ being part of a larger whole. ORIGIN from Latin componere put together …   English terms dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”