- abscisă
- ABSCÍSĂ, abscise, s.f. Simbolul care indică lungimea şi sensul segmentului cuprins între un punct fix al unei drepte şi un punct dat de pe dreaptă. ♦ Una dintre coordonatele carteziene, care serveşte la stabilirea poziţiei unui punct în plan sau în spaţiu. – Din fr. abscisse, lat. abscissa [linea].Trimis de ana_zecheru, 22.07.2002. Sursa: DEX '98abscísă s. f. 1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea şi sensul segmentului cuprins între originea axei şi un punct dat, determinând poziţia acestuia. 2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct. (< fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDNabscísă s. f., g.-d. art. abscísei; pl. abscíseTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficABSCÍS//Ă abscisăe f. Una dintre cele două linii care servesc la fixarea poziţiei unui punct pe un plan sau în spaţiu, cealaltă numindu-se ordonată. [Sil. ab-sci-] /<fr. abscisse, lat. abscissaTrimis de siveco, 02.04.2009. Sursa: NODEXABSCÍSĂ s.f. (mat.) Număr prin care se determină poziţia unui punct pe o dreaptă orizontală care face parte dintr-un sistem de coordonate; coordonata respectivă. [pron. -sci-să, pl. -se. / < fr. abscisse, cf. lat. abscissa – parte tăiată, porţiune].Trimis de LauraGellner, 05.02.2006. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.