combinor

COMBINÓR, combinoare, s.n. Organ suplimentar al fiecărui selector dintr-o centrală telefonică automată, folosit pentru a produce schimbări succesive în constituţia circuitelor. – Combina + suf. -or.

Trimis de hai, 09.07.2004. Sursa: DEX '98



combinór s. n., pl. combinoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COMBINÓR s. n. organ suplimentar într-o centrală telefonică automată, care schimbă succesiv circuitele. (după fr. combinateur)

Trimis de raduborza, 29.05.2006. Sursa: MDN



COMBINÓR s.n. Organ suplimentar într-o centrală telefonică automată, care schimbă succesiv circuitele. [După fr. combinateur].

Trimis de LauraGellner, 01.04.2006. Sursa: DN