coluviu

COLÚVIU s.n. Material detritic acumulat la baza pantelor şi provenit din dezagregarea rocilor şi din deplasarea fragmentelor lor pe versanţii munţilor sub acţiunea gravitaţiei. – Din fr. colluvium.

Trimis de hai, 07.07.2004. Sursa: DEX '98



colúviu s. n. [-viu pron. -vĩu], art. colúviul

Trimis de siveco, 18.12.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COLÚVIU n. Material rezultat din fărâmiţarea rocilor sub acţiunea factorilor externi şi sedimentat la baza coastelor abrupte. [Sil. -lu-viu] /<fr. colluvium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



COLÚVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor sub acţiunea agenţilor fizici şi transportat la distanţă mică de la locul de formare. (

Trimis de raduborza, 29.05.2006. Sursa: MDN



COLÚVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub acţiunea agenţilor fizici şi transportat la distanţă mică de la locul de formare. [pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apă murdară].

Trimis de LauraGellner, 28.03.2006. Sursa: DN