colportor

COLPORTÓR, colportori, s.m. 1. Cel care răspândeşte ştiri, zvonuri etc. (false). 2. (înv.) Negustor ambulant. – Din fr. colporteur.

Trimis de hai, 07.07.2004. Sursa: DEX '98



colportór s. m., pl. colportóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COLPORTÓR colportori m. 1) Vânzător ambulant de cărţi. 2) fig. Persoană care răspândeşte zvonuri (de obicei false). /<fr. colporteur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



COLPORTÓR s. m. 1. negustor ambulant. 2. (fig.) răspânditor de ştiri (false), de zvonuri. (<fr. colporteur)

Trimis de raduborza, 15.12.2005. Sursa: MDN



COLPORTÓR s.m. 1. (Rar) Negustor, vânzător, neguţător ambulant. 2. (fig.) Răspânditor de ştiri (necontrolate, false), de zvonuri, de bârfeli. [cf. fr. colporteur].

Trimis de LauraGellner, 28.03.2006. Sursa: DN