coinstigator

COINSTIGATÓR, -OÁRE, coinstigatori, -oare, s.m. şi f. Instigator împreună cu alţii la săvârşirea unei infracţiuni. [pr.: co-in-] – Co + instigator.

Trimis de hai, 28.06.2004. Sursa: DEX '98



coinstigatór s. m. (sil. -sti-ga-), pl. coinstigatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COINSTIGATÓR, -OÁRE s. m. f. instigator împreună cu alţii. (< co- + instigator)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN