- codiţă
- CODÍŢĂ, codiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui coadă. ♦ Semn grafic care intră în alcătuirea unor litere. 2. fig. Om lipsit de caracter şi personalitate, care serveşte ca unealtă a cuiva; codoş (2). 3. (În legătură cu o ştire, un zvon) Adaos, înfloritură, exagerare. – Coadă + suf. -iţă.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CODÍŢĂ s. 1. v. peţiol. 2. v. peduncul.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecodíţă s. f., g.-d. art. codíţei; pl. codíţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCODÍŢ//Ă codiţăe f. (diminutiv de la coadă) fig. Completare la ceva; adaus. /coadă + suf. codiţăiţăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.