- cocă
- CÓCĂ3 s.f. (În graiul copiilor sau ca termen dezmierdător cu care ne adresăm lor) Copil mic. – Creaţie infantilă. cf. scr. k o k a, it. c u c c o.Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98CÓCĂ1 s.f. Aluat (pentru produse de panificaţie, de patiserie). ♢ expr. (fam.) A se face cocă = a se îmbăta foarte tare. ♦ Pastă cleioasă făcută din făină amestecată cu apă şi întrebuinţată la lipit (hârtie); pap. – et. nec.Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98CÓCĂ2, coci, s.f. 1. Structură a fuzelajului unui avion, formată numai din pereţi periferici. 2. Ansamblu format din scheletul unei nave şi din învelişul ei exterior. – Din fr. coque.Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98CÓCĂ s. 1. v. aluat. 2. lipici, pap, (Mold. şi Transilv.) cir, (Transilv., Ban. şi Olt.) ciriş. (Cu cocă se lipesc unele obiecte de hârtie.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCÓCĂ s. v. nou-născut, prunc, sugaci, sugar.Trimis de siveco, 18.04.2008. Sursa: Sinonimecócă (copil, aluat) s. f., g.-d. art. cócăiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcócă (la nave) s. f., g.-d. art. cócii; pl. cociTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÓCĂ1 f. 1) Pastă obţinută prin frământarea făinii cu apă şi cu diferite adausuri (lapte, zahăr, ouă etc.), din care se prepară produse de panificaţie sau de patiserie; aluat. 2) Pastă cleioasă preparată din făină şi apă folosită la lipit hârtie; pap. ♢ A se face cocă a se îmbăta foarte tare. Minte de cocă minte greoaie. [G.-D. cocii] /Orig. nec.Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÓCĂ2 coci f. 1) Ansamblu format din schelet şi înveliş exterior al unei nave. 2) Fuzelaj în formă de barcă care asigură plutirea hidroavioanelor. [G.-D. cocii] /<fr. coqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÓCĂ3 f. pop. 1) Copil mic; creatură infantilă. 2) Jucărie care înfăţişează un copil mic; păpuşă. [G.-D. cocii] /cf. sb. koka, it. cuccoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÓCĂ s.f. 1. Ansamblu format de scheletul unei nave şi de învelişul ei exterior. 2. Parte componentă a unui avion, constând din învelişul exterior. ♦ Construcţie în formă de bărci care asigură plutirea hidroavioanelor. [pl. -ci. / < fr. coque].Trimis de LauraGellner, 19.12.2004. Sursa: DNCÓCĂ s. f. 1. corp al unei nave. 2. învelişul exterior al unui avion. ♢ construcţie în formă de bărci a hidroavioanelor. (< fr. coque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.