cocardă

COCÁRDĂ, cocarde, s.f. Insignă sau panglică (de obicei în culorile naţionale) purtată de militari la chipiu sau de civili la piept în anumite împrejurări solemne. ♦ Emblemă care reprezintă un partid, un curent etc. ♦ Floare artificială pe care o poartă la piept nuntaşii. – Din fr. cocarde.

Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX '98



cocárdă s. f., g.-d. art. cocárdei; pl. cocárde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COCÁRD//Ă cocardăe f. 1) Emblemă în relief prinsă pe partea de dinainte a chipiurilor sau a şepcilor de uniformă ca semn distinctiv. 2) Insignă cu culorile naţionale purtată la anumite ocazii. 3) înv. Floare de ceară albă purtată de nuntaşi la piept. [G.-D. cocardei] /<fr. cocarde

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



COCÁRDĂ s.f. Insignă (adesea în culorile naţionale) pe care o poartă militarii la chipiu sau civilii la pălărie. ♦ Emblemă a unei grupări politice, a unui curent etc. ♦ Floare (de ceară) purtată de nuntaşi la butonieră. [< fr. cocarde].

Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DN



COCÁRDĂ s. f. 1. bucată de panglică (în culorile naţionale) sau insignă purtată de militari la chipiu sau de civili la pălărie ori la piept, în anumite împrejurări. 2. floare de ceară albă purtată de nuntaşi la butonieră. (< fr. cocarde)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN