clorometru

clorométru s. n. (sil. -tru), art. clorométrul; pl. clorométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CLOROMÉTR//U clorometrue n. Aparat pentru determinarea cantităţii de clor dintr-un lichid. /<fr. chlorometre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CLOROMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea cantităţii de clor dizolvate într-un lichid. [< fr. chloromètre, cf. fr. chlore – clor, gr. metron – măsură].

Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DN



CLOROMÉTRU s. n. aparat folosit în clorometrie. (< fr. chloromètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN