clocitoare — CLOCITOÁRE, clocitori, adj.f., s.f. 1. (Despre păsări) Care cloceşte, bună de clocit. 2. S. f. Aparat pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Din cloci + suf. (i)toare. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM CLOCITOÁRE, (1)… … Dicționar Român
băhnit — BĂHNÍT, Ă, băhniţi, te, adj. (reg.; despre apă) Stătut, clocit. – Bahnă + suf. it. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BĂHNÍT adj. v. clocit, împuţit, răsuflat, stătut, trezit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
clocitură — CLOCITÚRĂ, clocituri, s.f. (reg.) Ou clocit; p. ext. orice lucru clocit. – Din cloci + suf. (i)tură. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DLRM … Dicționar Român
stătut — STĂTÚT, Ă, stătuţi, te, adj. 1. Care nu mai este proaspăt (şi a căpătat un miros, un gust sau un aspect neplăcut caracteristic); clocit; (despre aer) închis, stricat, viciat. ♦ fig. (Despre oameni, mai ales despre persoane necăsătorite) Înaintat… … Dicționar Român
zăcut — ZĂCÚT1 s.n. Zăcere. – v. zăcea. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZĂCÚT2, Ă, zăcuţi, te, adj. 1. Care a stat mult într un loc; (despre apă) stătut, clocit. ♦ Putred. 2. (Rar) care a fost bolnav (greu); care are cicatrice, urme de… … Dicționar Român
bâhlit — BÂHLÍT, Ă, bâhliţi, te, adj. (reg.; mai ales despre apă) Stătut, care miroase urât. – v. bâhli. Trimis de paula, 28.05.2002. Sursa: DEX 98 BÂHLÍT adj. v. clocit, împuţit, răsuflat, stătut, trezit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
clocire — CLOCÍRE s.f. Clocit1. – v. cloci. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98 CLOCÍRE s. clocit. (ă unor ouă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime clocíre s. f., g. d. art. clocírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
mocnit — MOCNÍT, Ă, mocniţi, te, adj. 1. (Despre foc; adesea adverbial) Care arde înăbuşit, înfundat, fără flacără; care este pe punctul de a se stinge. 2. fig. Care lâncezeşte, care este fără viaţă, inactiv. 3. fig. Reţinut vreme îndelungată (dar gata… … Dicționar Român
răsuflat — RĂSUFLÁT, Ă, răsuflaţi, te, adj. (Despre băuturi) Care şi a pierdut tăria, gustul datorită pătrunderii aerului sau păstrării în condiţii proaste. ♦ fig. (fam.) Învechit; arhicunoscut, banal. – v. răsufla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
trezit — TREZÍT, Ă, treziţi, te, adj. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care şi a pierdut tăria, gustul, aroma etc.; răsuflat. ♦ Cu miros greu, descompus. – v. trezi. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TREZÍT adj. 1. dezmeticit. 2. v. clocit.… … Dicționar Român
