- claustru
- claústru s. n., pl. claústreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCLAÚSTRU s.n. 1. (Latinism) Loc închis; întăritură. 2. (med.) Lamă de substanţă nervoasă cenuşie din interiorul creierului. [pron. cla-us-. / < lat. claustrum].Trimis de LauraGellner, 19.12.2004. Sursa: DNcláustru (claústre), s.n. – Portic, galerie de mănăstire. lat. claustrum (sec. XIX). – Der. claustral, adj. (claustral).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCLAÚSTRU s. n. 1. curte interioară a unei mănăstiri, mărginită pe toate laturile de un portic acoperit, loc de plimbare, repaus şi meditaţie. 2. lamă de substanţă nervoasă, cenuşie, din interiorul creierului. (< lat. claustrum)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.