- cirtă
- CÍRTĂ, cirte, s.f. (pop.) Lucru foarte mic, neînsemnat. ♦ Interval de timp foarte scurt; clipă. – Din sl. črŭta.Trimis de hai, 20.05.2004. Sursa: DEX '98CÍRTĂ s. v. ceas, clipă, clipită, minut, mo-ment, oră, secundă, timp, vreme.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecírtă s. f., g.-d. art. círtei; pl. círteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcírtă (círte), s.f. – 1. Trăsătură. – 2. Cantitate mică, pic. – 3. Moment, secundă. sl. črŭta (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, 56; Puşcariu, Dacor., VIII, 349); cf. ciort, care aparţine aceleiaşi rădăcini. După Edelspacher 12, din rom. provine mag. csirta. Din aceeaşi familie fac parte ciorsăi; certat, adj. (tăiat), din sl. čertŭ (Puşcariu, Dacor., IV, 680); cest, s.n. (înv., bucată, fragment, crîmpei), din bg. čest (Tiktin).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.