circumvalaţiune

circumvalaţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. circumvalaţiúnii; pl. circumvalaţiúni

Trimis de siveco, 24.01.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



CIRCUMVALAŢIÚNE s.f. v. circumvalaţie.

Trimis de LauraGellner, 13.10.2007. Sursa: DN



CIRCUMVALAŢIÚNE s. f. 1. întăritură împrejurul unei cetăţi, a unei tabere etc. 2. şosea de ocolire a unui oraş sau a altui centru aglomerat. (< fr. circonvallation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN