- ciorpac
- CIORPÁC, ciorpace, s.n. Unealtă de pescuit făcută dintr-un săculeţ de plasă cu coadă şi folosită de obicei la scoaterea din apă a peştelui prins cu alte unelte; minciog. – Din rus. čerpak.Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX '98CIORPÁC s. v. crâsnic, minciog.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeciorpác s. n., pl. ciorpáceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCIORPÁ//C ciorpacce n. 1) Căuş cu coadă lungă. 2) Lingură mare de lemn. 3) Unealtă de pescuit alcătuită dintr-un săculeţ de plasă prins de capătul unui băţ; minciog. /<rus. ţerpakTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXciorpác (ciorpáce), s.n. – 1. Vas pentru scos apă. – 2. Capcană de plasă. – 3. Strecurătoare. rus. čerpak, čorpak, pol. czerpak (Cihac, II, 56), cf. mag. cserpák "pahar." – Der. ciorpăi, vb. (a scoate un lichid; se spune în special despre zgomotul produs de lingură într-o farfurie de supă). Aceleiaşi rădăcini îi parţine cirăpeală, s.f. (vas de scos apă), cuvînt înv., care provine din mag. cserép "pahar."Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.