- ciobârcău
- ciobârcắu, ciobârcắi, s.m. (reg.) haimana, vagabond.Trimis de blaurb, 10.04.2006. Sursa: DARciobîrcău (-ắi), s.m. – (Mold.) Vagabond, haimana, leneş. Mag. csavargó (Lacea, Dacor., IV, 1557; DAR).Trimis de blaurb, 10.04.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.