chiurluit

CHIURLUÍT, -Ă, chiurluiţi, -te, adj. (reg.) Ameţit (de băutură). – et. nec.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



chiurluít adj. m. (sil. chiur-), pl. chiurluíţi; f. sg. chiurluítă, pl. chiurluíte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic