- chiotoare
- CHIOTOÁRE s.f. v. cheotoare.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98chiotoáre (chiotóri), s.f. – 1. Colţ al unei clădiri, format din împreunarea a doi pereţi. – 2. Stîlp, piatră de hotar. – 3. Articulaţie. – 4. Colţ al acoperişului. – 5. Laţ, nod. – 6. Butonieră. – 7. Cîrlig de copcă. – 8. Legătură, legătoare. – 9. Încheietoare, ansamblu de două piese care deschid şi închid o carte legată. – var. cheutoare, (Banat) cheptoare. lat. *clautoria, în loc de clāvātoria. – Der. descheptura, vb. (Banat, a desface, a descheia) (Puşcariu, Dacor., IV, 706; DAR). var. (Puşcariu 716); pare a reprezenta o pronunţare *clab(a)toria.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.