chinovie

CHINÓVIE, chinovii, s.f. Mănăstire în care călugării au viaţa organizată în comun. [acc. şi: chinovíe] – Din sl. kinovija.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98



CHINOVÍE s. (bis.) (înv.) obşte. (O chinovie mânăsti-rească.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



chinovíe s. f. (sil. -vi-e), art. chinovía (sil. -vi-a), g.-d. art. chinovíei; pl. chinovíi, art. chinovíile (sil. -vi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CHINÓVI//E chinoviei f. înv. Mănăstire mică unde călugării duceau o viaţă în comun. /<sl. kinovija

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



chinovíe (-íi), s.f. – Cenobit, mănăstire de cenobiţi. gr. ϰοινόβιον, în parte prin intermediul sl. kinovija (Cihac, II, 647; DAR; Gáldi 164; Vasmer, gr., 78). – Der. chinovit, s.m. (cenobit), din ngr. ϰοινοβίτης (dublet, neol. cenobit, din fr.); chinovitic, adj. (înv., de cenobit); chinovial, adj. (înv., de cenobit); chinoviceşte, adv. (în felul cenobiţilor); chinoviarh, s.m. (pustnic), din ngr. ϰοινοβιάρχης.

Trimis de blaurb, 18.03.2007. Sursa: DER