- chimie
- CHIMÍE s.f. Ştiinţă care studiază compoziţia, structura şi proprietăţile substanţelor, transformărilor lor prin regruparea atomilor componenţi, precum şi combinaţiile noi ale substanţelor rezultate în urma acestor transformări. – Din fr. chimie, lat. chimia.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CHIMÍE s. chimie anorganică = chimie minerală; chimie biologică v. biochimie; chimie minerală v. chimie anorganică.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimechimíe s. f., art. chimía, g.-d. chimíi, art. chimíeiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCHIMÍE f. Ştiinţă care se ocupă cu studiul compoziţiei, structurii şi al proprietăţilor substanţelor, precum şi al transformărilor lor. chimie anorganică. chimie organică. [art. chimia; G.-D. chimiei; Sil. chi-mi-e] /<fr. chimie, lat. chimiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCHIMÍE s.f. Ştiinţă care studiază structura internă şi proprietăţile corpurilor, transformările şi combinaţiile lor. ♢ Chimie nucleară = parte a chimiei care studiază nucleul atomului. [gen. -iei. / cf. fr. chimie].Trimis de LauraGellner, 08.12.2004. Sursa: DNchimíe (-íi), s.f. – Ştiinţa care studiază compoziţia şi proprietăţile substanţelor. gr. ϰημεία (sec. XVIII), înainte cu pronunţarea din ngr., astăzi cu fonetismul restabilit după pronunţarea erasmică. – Der. chimic, adj.; chimicesc (var. himic), s.m. (înv., chimic).Trimis de blaurb, 17.03.2007. Sursa: DERCHIMÍE s. f. ştiinţă care studiază structura internă şi proprietăţile corpurilor, transformările şi combinaţiile lor. o chimie nucleară = parte a chimiei care studiază nucleul atomului. (< fr. chimie, lat. chimia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.