cheşmeci

cheşméci s.m. sg. (reg., înv.) faptă făcută în ascuns, afacere secretă, şahăr-mahăr.

Trimis de blaurb, 04.04.2006. Sursa: DAR



cheşméci s.m. – Intrigi, combinaţii. Din. germ. Techtelmechtel, după Puşcariu, Dacor., IV, 681. În Bucov.

Trimis de blaurb, 03.03.2007. Sursa: DER