- cetină
- CÉTINĂ, cetini, s.f. 1. Ramură, creangă de brad; p. ext. brad. ♦ Nume dat speciilor de arbori şi de tufe din clasa coniferelor. 2. Compus: cetină-de-negi = mic arbust răşinos ornamental din familia pinaceelor, totdeauna verde, cu tulpini culcate, foarte ramificate, cu frunze solzoase şi cu flori dioice sau monoice (Juniperus sabina). [pl. şi: cetine] – Din bg., scr. četina.Trimis de valeriu, 20.12.2007. Sursa: DEX '98CÉTINĂ s. v. ienupăr, jneapăn, pin.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCETINĂ-DE-NÉGI s. (bot.; Juniperus sabina) (livr.) sabină.Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonimecétină s. f., g.-d. art. cétinii; pl. cétiniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÉTIN//Ă cetinăi f. 1) Creangă de conifer. 2) rar Arbust sau arbore conifer. ♢ cetină-de-negi arbust răşinos, ornamental, cu tulpina culcată, bogat ramificată, şi cu frunze mici, solzoase persistente. [G.-D. cetinii] /<bulg., sb. ţetinaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcétină (-ni), s.f. – 1. Ac de brad. – 2. Ramură de brad. sl. četina, der. colectiv de la četŭ "ac, ţeapă, dinte" (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144), cf. sb., cr. četina, ceh. šetina, alb. četina; mag. csetina pare a proveni din rom. – Der. cetin, s.m. (ienupăr); cetiniş, s.n. (pădure de brazi); încetinat, adj. (cu ramuri dese, se spune numai despre brazi). Nu a fost explicată corespondenţa cu it. cetina "tăiere de copaci", a cărui origine este necunoscută, după Prati 262.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.