cercuşor

cercuşor: CERCUŞÓR, cercuşoare, s.n. Cerculeţ (1). – Cerc + suf. -uşor.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CERCUŞÓR s. v. cerculeţ.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cercuşór s. n., pl. cercuşoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

cerculeţ — CERCULÉŢ, cerculeţe, s.n. 1. Diminutiv al lui cerc; cercuşor. 2. (Mai ales la pl.). Fiecare dintre cutele (înguste, cusute) care se fac ca garnituri la rochii, la bluze etc.; cercurel. – Cerc + suf. uleţ. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX … Dicționar Român

Mark and share
Search through all dictionaries
Translate…
Search Internet

Share the article and excerpts