- cenzor
- CÉNZOR, cenzori, s.m. 1. (În Roma antică) Magistrat care avea misiunea de a face recensământul persoanelor şi al averilor şi de a supraveghea moravurile publice. 2. (În unele state) Persoană aleasă de adunarea generală a unei societăţi comerciale pentru a face verificarea conturilor prezentate de administrator. 3. Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi, a unei bănci etc. 4. Persoană însărcinată să asigure secretele de stat; persoană însărcinată cu cenzura (1). – Din fr. censeur, lat. censor.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98cénzor s. m., pl. cénzoriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÉNZOR cenzori m. 1) Persoană oficială care efectuează cenzura. 2) (în Roma antică) Magistrat care efectua recensământul cetăţenilor, controla finanţele şi supraveghea moravurile. 3) Persoană care verifică gestiunea unei întreprinderi comerciale, a unei societăţi etc. /<fr. censeur, lat. censorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÉNZOR s.m. 1. (ist.) Magistrat în vechea Romă care efectua recensământul cetăţenilor şi al averilor acestora şi supraveghea moravurile. 2. Persoană care are sarcina de a cenzura tipăriturile, publicaţiile, corespondenţa etc. 3. Cel care verifică gestiunea unei întreprinderi comerciale, a unei societăţi etc. [< lat. censor, cf. it. censore, fr. censeur].Trimis de LauraGellner, 08.12.2004. Sursa: DNCÉNZOR s. m. 1. magistrat în vechea Romă care efectua recensământul cetăţenilor şi al averilor acestora şi supraveghea moravurile. 2. persoană care are sarcina de a cenzura tipăriturile, publicaţiile, corespondenţa. 3. cel care verifică gestiunea unei întreprinderi, bănci, societăţi etc. (< lat. censor, fr. censeur)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.