- centuplu
- CENTÚPLU, -Ă, centupli, -e, adj. (Rar) Însutit. – Din fr. centuple, lat. centuplex.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CENTÚPLU adj. v. însutit.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecentúplu adj. m. (sil. -plu), pl. centúpli; f. sg. centúplă, pl. centúpleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCENTÚPLU, -Ă adj. însutit. (< fr. centuple, lat. centuplex)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.