- cedru
- CÉDRU, cedri, s.m. Numele mai multor specii de arbori din familia pinaceelor, cu lemnul tare, cu ramurile orizontale (Cedrus). ♦ Lemnul acestor arbori, de culoare brună-gălbuie, rezistent, uleios, cu miros puternic, folosit în construcţiile navale, la fabricarea mobilelor, în sculptură. – Din fr. cèdre, lat. cedrus.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98cédru s. m. (sil. -dru), art. cédrul; pl. cédri, art. cédriiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÉDR//U cedrui m. 1) Arbore exotic uriaş, cu ramuri dispuse orizontal şi cu lemnul foarte rezistent. cedru de Liban. 2) Lemn al acestui arbore, folosit în industrie (construcţii navale, sculptură etc.). Mobilă de cedru. [Sil. ce-dru] /fr. cedre, lat. cedrusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÉDRU s.m. Conifer exotic, veşnic verde, cu ramurile orizontale. ♦ Lemnul acestui arbore. [var. chedru s.m. / < lat. cedrus, cf. gr. kedros].Trimis de LauraGellner, 08.12.2004. Sursa: DNcédru (cédri), s.m. – Specie de arbore (Cedrus Libani). var. (înv.) chedru. lat. cedrus (sec. XIX). var., direct din gr. ϰέδρος, sau prin intermediul sl. kedrŭ (Murnu 12), sec. XVI.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCÉDRU s. m. conifer exotic, veşnic verde, cu ramurile orizontale. ♢ lemnul acestuia. (< fr. cèdre, lat cedrus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.