- caustic
- CAÚSTIC, -Ă, caustici, -ce, adj., s.f. 1. adj. (Despre substanţe chimice) Care arde, distruge ţesutul animal şi vegetal. ♢ Sodă caustică = hidrat de sodiu cristalizat, cu multe întrebuinţări în industrie. 2. adj. fig. Muşcător, satiric. 3. s.f. (fiz.) Pată luminoasă de forma unei suprafeţe care înfăşoară razele reflectate sau refractate într-un sistem optic, reprezentând imaginea deformată a unei surse de lumină. – Din it. caustico, lat. causticus.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CAÚSTIC adj. v. batjocoritor, epigramatic, sarcastic, satiric.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecaústic adj. m., pl. caústici; f. sg. caústică, pl. caústiceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCAÚSTI//C causticcă (causticci, causticce) 1) (despre substanţe chimice) Care are proprietatea de a ataca şi de a descompune ţesuturile vegetale şi animale. 2) fig. Care lezează sentimentele unei persoane; batjocoritor; sarcastic. Vorbă causticcă. /<it. caustico, lat. causticusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCAÚSTIC, -Ă adj. 1. (Despre substanţe) Care distruge ţesuturile animale şi vegetale. 2. (fig.) Muşcător, ironic, răutăcios, satiric. // s.n. Substanţă care provoacă arsuri şi distruge ţesuturile animale şi vegetale, pe care se aplică pentru a înlătura unele excrescenţe (polipi, negi etc.). [pron. ca-us-. / cf. lat. causticus, fr. caustique, cf. gr. kaustikos – arzător].Trimis de LauraGellner, 06.12.2004. Sursa: DNCAÚSTIC, -Ă I. adj. 1. (despre substanţe) care distruge ţesuturile animale şi vegetale. 2. (fig.) muşcător, ironic, răutăcios, satiric. II. s. f. pată luminoasă obţinută într-un sistem optic. (< fr. caustique, lat. causticus, gr. kaustikos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.