- cataractă
- CATARÁCTĂ, cataracte, s.f. I. Cădere naturală de apă produsă pe o succesiune de terenuri abrupte mici; ansamblu de cascade mai mici; cascadă. II. Boală de ochi, care constă în opacifierea cristalinului şi care poate duce la orbire totală sau parţială. – Din fr. cataracte, lat. cataracta.Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98CATARÁCTĂ s. v. cascadă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeCATARÁCTĂ s. (med.) albeaţă, (pop.) perdea, apă-albă, (Mold. şi Transilv.) pohoială. (cataractă se tratează chirurgical.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecataráctă s. f., g.-d. art. cataráctei; pl. catarácteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCATARÁCT//Ă1 cataractăe f. Boală de ochi caracterizată prin opacitatea cristalinului şi pierderea (parţială sau totală) a vederii. [G.-D. cataractei] /<fr. cataracte, lat. cataractaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCATARÁCT//Ă2 cataractăe f. Cădere naturală de apă pe cursul unui fluviu, provocată de o ruptură în pantă; cascadă. [G.-D. cataractei] /<fr. cataracte, lat. cataractaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCATARÁCTĂ s.f. I. Cădere de apă pe cursul unui fluviu; complex de cascade mai mici. ♦ Cascadă. II. Boală de ochi caracterizată prin opacifierea cristalinului; (pop.) albeaţă. [< fr. cataracte, cf. lat. cataracta, gr. katarrhaktes – cădere].Trimis de LauraGellner, 03.12.2004. Sursa: DNCATARÁCTĂ1 s. f. cascadă (1). (< fr. cataracte, lat. cataracta, gr. kataraktes)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNCATARÁCTĂ2 s. f. opacificarea cristalinului, care produce o cecitate parţială sau completă; albeaţă. (< fr. cataracte, lat. cataracta)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.