carneţel

carneţel
CARNEŢÉL, carneţele, s.n. Diminutiv al lui carnet. – Carnet + suf. -el.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

carneţél s. n., pl. carneţéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • cartelă — CARTÉLĂ, cartele, s.f. 1. Carneţel, bucată de hârtie sau de carton, cu bonuri detaşabile, imprimate şi numerotate, pe baza cărora se pot obţine produse raţionalizate sau se poate servi masa la o cantină. 2. Bandă de carton perforată care indică… …   Dicționar Român

  • libret — LIBRÉT, librete, s.n. 1. Textul unei opere muzicale, al unei operete sau al unui oratoriu. 2. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care îşi depun aici economiile şi pe baza căruia depunătorii îşi pot retrage (cu dobânda legală) banii …   Dicționar Român

  • livret — LIVRÉT, livrete, s.n. 1. (În sintagma) Livret militar = document eliberat persoanelor care au satisfăcut serviciul militar, cuprinzând situaţia militară şi alte date privitoare la titular. 2. (tehn.; în sintagma) Livret al utilajului = document… …   Dicționar Român

  • tăbliţă — TĂBLÍŢĂ, tăbliţe, s.f. Diminutiv a lui tablă1. 1. Placă dreptunghiulară de ardezie, înrămată în lemn, pe care scriau cu condei de piatră şcolarii începători. 2. (La romani) Placă mică acoperită cu un strat de ceară, pe care se scria cu un stilet …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”