adversativ

adversativ
ADVERSATÍV, -Ă, adversativi, -e, adj. Care exprimă o opoziţie. ♢ Propoziţie adversativă = propoziţia care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei. Conjuncţie adversativă = conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. – Din fr. adversatif, lat. adversativus.
Trimis de ana_zecheru, 16.08.2002. Sursa: DEX '98

adversatív adj. m., pl. adversatívi; f. sg. adversatívă, pl. adversatíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ADVERSATÍV adversativă (adversativi, adversative): Propoziţie adversativă propoziţie care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei. Conjuncţie adversativă conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. /<lat. adversativus, fr. adversatif
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ADVERSATÍV, -Ă adj. Care exprimă o opoziţie. ♢ Propoziţie adversativă (şi s.f.) = propoziţie coordonată care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei; conjuncţie adversativă = conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. [< lat. adversativus, cf. fr. adversatif].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2006. Sursa: DN

ADVERSATÍV, -Ă adj. care exprimă o opoziţie. o propoziţie adversativă (şi s. f.) = propoziţie coordonată care exprimă o opoziţie faţă de coordonata ei; conjuncţie adversativă = conjuncţie care introduce o propoziţie adversativă. (< fr. adversatif, lat. adversativus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • adversativ — adversativ:⇨gegensätzlich …   Das Wörterbuch der Synonyme

  • adversativ — ad|ver|sa|tiv 〈[ vɛr ] Adj.; Gramm.〉 gegensätzlich, entgegensetzend, entgegenstellend [zu lat. adversus „gegenüberstehend“] * * * adversativ   [zu lateinisch adversus »entgegen«],    1) allgemein: gegensätzlich, entgegensetzend.    2)… …   Universal-Lexikon

  • adversativ — adj ( t, a) SPRÅK adversativ konjunktion motsättande t.ex. men …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • adversativ — См. avversativo …   Пятиязычный словарь лингвистических терминов

  • Adversativ — Modsættende …   Danske encyklopædi

  • adversatív — adj. m., pl. adversatívi; f. sg. adversatívã, pl. adversatíve …   Romanian orthography

  • adversativ — ad|ver|sa|tiv 〈 [ vɛr ] Adj.〉 gegensätzlich, entgegensetzend, entgegenstellend [Etym.: <lat. adversus »gegenüberstehend«] …   Lexikalische Deutsches Wörterbuch

  • adversativ — ad|ver|sa|tiv <aus gleichbed. lat. adversativus> einen Gegensatz bildend, gegensätzlich, entgegensetzend; dversative [...və] Konjunktion: entgegensetzendes Bindewort (z. B. aber); dversatives Asyndeton: bindewortlose Wort od. Satzreihe,… …   Das große Fremdwörterbuch

  • adversativ — ad|ver|sa|tiv <lateinisch> (entgegensetzend); adversative Konjunktion (Sprachwissenschaft; z. B. »aber«) …   Die deutsche Rechtschreibung

  • că — conj. 1. Introduce propoziţii subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Aşa i c a venit şi rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că i târziu; e) (consecutive) …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”