- captura
- CAPTURÁ, capturez, vb. I. tranz. A prinde unităţi militare inamice; a lua pe cineva prizonier; a dobândi prin luptă bunuri materiale aparţinând inamicului. ♦ A prinde un răufăcător. ♦ A prinde (cu ajutorul capcanelor) un animal sălbatic. – Din fr. capturer.Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98CAPTURÁ vb. 1. v. aresta. 2. (mil.) (înv.) a cuprinde. (A captura o companie inamică.) 3. a prinde (captura un animal sălbatic.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecapturá vb., ind. prez. 1 sg. capturéz, 3 sg. şi pl. captureázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CAPTUR//Á capturaéz tranz. 1) (unităţi militare, militari) A face prizonier; a lua în prizonierat; a captiva. 2) (bunuri materiale aparţinând inamicului) A lua în posesie prin luptă. 3) (persoane vinovate de o încălcare de lege) A reţine, privând de libertate; a prinde. 4) (animale sălbatice) A lua în stăpânire folosind diferite mijloace; a prinde. /<fr. capturerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCAPTURÁ vb. I. tr. A prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparţinând inamicului. ♦ A prinde un răufăcător. ♦ A prinde în capcană un animal sălbatic. [< fr. capturer].Trimis de LauraGellner, 16.03.2006. Sursa: DNCAPTURÁ vb. tr. a prinde, a lua prizonier; a pune mâna pe materiale de luptă aparţinând inamicului. ♢ a prinde un răufăcător. ♢ a prinde în capcană un animal sălbatic. (< fr. capturer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.