capsă

CÁPSĂ, capse, s.f. 1. Dispozitiv de metal utilizat la legarea unor hârtii, la consolidarea unei butoniere, la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte etc.; buton (2). 2. Mic căpăcel sau tub metalic umplut cu o materie explozivă, folosit la armele de foc, în mine etc. pentru a provoca explozia unei încărcături. ♢ expr. (fam.) A fi cu capsa pusă = a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos. 3. Capsulă (4). 4. (elt.) Rondelă metalică izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului. – Din lat. capsa, germ. Kapsel.

Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98



CÁPSĂ s. 1. (reg.) patentă. (capsă de încheiat un veşmânt.) 2. buton. (capsă la mănuşi.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



CÁPSĂ s. v. cutie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



cápsă s. f., g.-d. art. cápsei; pl. cápse

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CÁPS//Ă capsăe f. 1) Dispozitiv alcătuit din piese care se îmbucă una în alta, utilizat la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte. 2) Inel de metal cu care se întăresc marginile unei găuri pentru şireturi. 3) Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive. capsă detonantă. 4) Piesă din sârmă răsucită care serveşte la fixarea mai multor hârtii împreună. 5) el. Rondelă izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului. /<lat. capsa, germ. Kapsel

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CÁPSĂ s.f. 1. Dispozitiv de închidere făcut din piese care se îmbucă una în alta şi care serveşte la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte. 2. Inel metalic cu care se întăresc marginile unei butoniere, ale unei găuri pentru şireturi etc. 3. Piesă (de sârmă) cu care se prind mai multe hârtii, foile unei cărţi etc. 4. Mic tub de metal umplut cu o materie fulminantă, care se foloseşte la armele de foc, la mine etc. pentru a face să explodeze încărcătura. 5. Capsulă (4). [< lat. capsa, cf. germ. Kapsel].

Trimis de LauraGellner, 24.11.2004. Sursa: DN



cápsă (cápse), s.f. – 1. Căpăcel metalic umplut cu materie explozivă, la armele de foc. – 2. Capsulă, capac metalic. – 3. Buton de presiune. – germ. Kapsel (DAR) sau ngr. ϰάψα, din lat. capsa. – Der. capsa, vb. (a prinde cu capse); capsălar, s.n. (înv., cutie unde se păstrează capsule). Este dublet al lui capsulă, din fr. capsule.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER



CÁPSĂ s. f. 1. dispozitiv de închidere din piese care se îmbucă una în alta la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte; buton (II, 1). 2. inel metalic cu care se întăresc marginile unei butoniere, ale unei găuri pentru şireturi etc. 3. piesă cu care se prind hârtii, foile unei cărţi etc. 4. mic tub metalic umplut cu o materie fulminantă la armele de foc, la mine etc. pentru a produce impulsul iniţial necesar explodării încărcăturii o (fam.) a fi cu ă pusă = a fi nervos, gata de ceartă. 5. rondelă metalică izolată la soclul becului, care face legătura cu unul din capetele filamentului. (< lat. capsa, germ. Kapsel)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN